Studiul sintetizează transformarea provinciei din Ungaria în perioada de după schimbarea de regim. Prima parte a studiului analizează schimbările demografice ale provinciei, iar a doua parte schimbarea şi efectul asupra politicilor de dezvoltare a economiei provinciale, inclusiv a modificărilor privind proprietăţile funciare, prezentând pe scurt şi caracteristicile provinciale ale capitalului social.

În anii 90 a scăzut numărul locuitorilor din provincie, însă procentul populaţiei din provincie este încă mai mare decât în centrele de dezvoltare din Europa. Situaţia proprietăţilor funciare însă s-a schimbat în mod radical: în anii 90 cooperativele agricole s-au transformat, au încetat să mai existe, iar după recesiunea de la început şi după transformarea lentă a situaţiei juridice a proprietăţilor funciare, odată cu aderarea la Uniune Europeană în anul 2004, consolidarea situaţiei proprietăţilor funciare şi a agriculturii s-a accelerat. Iar după 2010 a avut loc şi consolidarea societăţii din provincie, deşi felul în care s-a desfăşurat această consolidare poate fi critizată în mod legitim sub mai multe aspecte. În studiul nostru vom prezenta acest proces.

Cuvinte cheie: transformarea provinciei, societate din provincie, producţia întreprinderilor mici, gospodărire de mare producţie, modificările utilizării terenurilor

Articolul complet (în limba maghiară)

De-a lungul celor trei decenii trecute, problema inovării a jucat un rol important în explicarea dezvoltării şi competitivităţii localităţilor, regiunilor şi ţărilor. În studiul nostru trecem în revistă aceste rezultate. Vom sublinia problema inovării sociale care se conturează ca o nouă paradigmă de dezvoltare.

Cuvinte cheie: inovare tehnologică, inovare socială, dezvoltare regională, creştere economică

Articolul complet (în limba maghiară)

Literatura de specialitate acordă tot mai multă atenţie analizei potenţialului inovativ al regiunilor datorită în principal contribuţiei active a acestuia la creşterea economică şi la competitivitate. Pe lângă inovaţia tradiţională, tehnică, cercetătorii accentuează importanţa inovaţiei sociale care poate să reprezinte o soluţie alternativă în special în cazul localităţilor periferice. Alinierea regiunilor periferice este o prioritate a Uniunii Europene, ilustrată foarte bine de faptul că experţii UE analizează de mai multe decenii evoluţia diferenţelor teritoriale.

Existenţa diferenţelor teritoriale reprezintă o problemă şi în cazul Ungariei, în special în localităţile regiunii Ungaria de Nord. În baza indicatorilor sociali şi economici cei mai importanţi, regiunea este caracterizată de o situaţe relativ defavorabilă, periferică, precum şi de disparităţi sociale şi economice interne foarte serioase. Scopul autorului este dublu. În primă fază sintetizează cele mai importante elemente şi definiţii ale inovaţiei sociale, după care trece în revistă încercările de măsurare a potenţialului de inovare socială din literatura de specialitate. În cele ce urmează scopul autorului este de a elabora şi testa o metodologie adecvată măsurării potenţialului de inovare socială prin trecerea în revistă a exemplelor din literatura de specialitate. Studiul acordă atenţie deosebită distribuirii sectoriale a întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în diferitele localităţi, activităţii organizaţiilor non-profit, sumei surselor de finanţare primite, respectiv calificării populaţiei.

Cuvinte cheie: inovare socială, inegalităţi teritoriale, regiune Ungaria de Nord, nivel de localitate

Articolul complet (în limba maghiară)

În zilele noastre, odată cu răspândirea globalizării, în multe țări ale lumii, aproape pe toate continentele, dezvoltarea orașelor deștepte și introducerea aplicațiilor smart câștigă un rol tot mai important. Acest lucru se datorează faptului că, odată cu accelerarea globalizării, orașele trebuie să reacționeze la noi și noi provocări (de ex. provocări cauzate de creșterea numărului locuitorilor, problemele ridicate de serviciile urbane, de economia de scară), pentru care au nevoie de soluții noi și inedite. În această abordare, conceptul de oraș deștept poate reprezenta o soluție inovativă în ce privește viitorul orașelor.

În studiul nostru, pe de o parte vom trece în revistă conceptele de oraș deștept și abordările privind măsura în care acestea pot fi măsurate, prezentând cele mai bune practici din literatura de specialitate. Ca o sinteză a metodelor de măsurare, în studiul nostru am conceput un indice smart complex care poate măsura performanța deșteaptă a orașelor pe baza a șase componente. În cursul analizei am analizat orașele selectate din țările blocului de la Visegrád pe baza indicelui smart, construind o ierarhie a celor 10 localități analizate. Rezultatele confirmă faptul că, exceptând Bratislava, pe baza indicelui complex se poate observa o mișcare cot la cot, o performanță marcantă a capitalelor, unde în 2015 Praga a avut cea mai bună performanță, urmată de Budapesta și Varșovia. Totodată, trebuie să menționăm că în cazul diferitelor componente există o dispersie semnificativă între orașele cu cea mai bună performanță și orașele cu cea mai rea performanță.

Cuvinte cheie: oraș deștept (smart city), măsurare, țările de la Visegrád, indice complex

Articolul complet (în limba maghiară)